C’est la fin…
A fost odata ca niciodata…se facea ca acum aproape 2 ani aterizam intr-o noua lume. Plin de sperante si visuri, am zis sa o iau de la inceput, de data aceasta dupa regulile mele. La inceput a fost mai greu, dar a trecut. Am avut norocul sa am niste prieteni adevarati, care m-au ajutat cand mi-a fost mai greu…
Ca sa imi mai umplu timpul si sa ma exteriorizez am decis sa imi fac un blog ( Jurnal de bord ), apoi altul ( Seriously Funny ), apoi altul ( Bumblebee’s Hive )…Cum talentul nu da pe langa, prea multe nu aveam de scris, doar franturi din viata mea. De ce am simtit eu nevoia asta de a-mi povesti viata? Habar nu am! Anyway, nu stiu cum se face, dar subiecte aveam doar cand ceva nu mergea bine, cand lucrurile nu o luau in directia pe care o vroiam eu.
Timpul a trecut, lucrurile au inceput sa prinda contur…si sa se limpezeasca putin! M-am calmat.
Mi-am adus aminte care era scopul meu, de ce venisem aici…vroiam…
In final, dupa suisuri si coborasuri am ajuns aproape la destinatie. Nu mai am de ce sa ma plang ( sau mai bine zis, nu vad de ce as mai face-o public )!
Si ca orice ce blog personal, a venit vremea sa trag cortina. Daca m-am descurcat sau nu in acesta lume virtuala, iar nu stiu. Dar imi place sa cred ca nu m-am facut de “cacao”… :) Mersi celor care mi-au calcat “pragul” si celor care mi-au dat un sfat, atunci cand am avut nevoie!
Priviți-l cum mă sfâșie!
16/05/2011 la 15:22
Eeee…nu se termina lumea, mai vorbim pe “cartea fet(t)elor” :p
17/05/2011 la 20:07
Cortina se mai deschide odată pentru aplauze! Te rog să le primeşti din partea cititorilor tăi….îţi mulţumim, dar apropo de teatru, chiar dacă vei minţi, tot ne-ar mai plăcea să citim din când în când ceva scris de tine….noi ne-am mulţumi şi cu o alternativă utopică (sau distopică) a vieţii tale…..într-o altă reprezentare…..până atunci îţi respect decizia şi îţi mulţumesc pentru cât ne-ai oferit!
17/05/2011 la 13:57
Multumesc pt comentariu…e ceva sa citesc asta. Sti cum se zice sa nu zici niciodata “nu”…deci poate o sa mai revin…habar nu am!
17/05/2011 la 20:27
E imposibil să nu mai scrii. Boala asta va recidiva cândva pentru că nu i-a găsit, încă, nimeni leacul. Lumea te va aştepta.
18/05/2011 la 00:09
…sti m-am gandit mult la chestia asta…sper sa “rezist” tentatiei! :p
18/05/2011 la 10:30
Cum vine asta , ma intorc eu si pleci tu .’Bee,tu ma faceai sa visez cu ochi deschisi ca orice roman cu un pic de ambitie poate depasi obstacolele peste hotare si poate sa aiba a ”New life”, Damn! Sa mai dai cate un semn de viata caci tare m-as bucura! :*:*:*
18/05/2011 la 02:53
Honey…ce-i drept nu o sa mai scriu…dar de citit, tot o sa citesc!
Asa ca stai linistita, nu ma rup complet de lumea virtuala!
18/05/2011 la 10:32
Noroc cu facebook-ul
18/05/2011 la 10:42
Oh my god(OMG)…lipseste si omul o perioada de acasa si uite ce gaseste cand se intoarce…uf..this is sad.this is reaaaally sad.I’m really gonna miss you my virtual friend…Sper sa mai aud de tine totusi.Poate un nou blog,someday?:D
xoxo,honey!
~Asia
10/06/2011 la 11:57